Netransparent și abuziv: Cum a fost aranjat concursul pentru postul de director al Teatrului Municipal Bacovia

Concursul pentru postul de director al Teatrului Municipal Bacovia a fost aranjat folosindu-se o grilă de punctaj secretă, care nu a fost prezentată nici instanței de judecată. Judecătorii au arătat că procedura de concurs a fost netransparentă și abuzivă.

Radu Ababei (stânga) și Ilie Bîrzu (dreapta)

Tribunalul Bacău a decis în aprilie 2016 anularea concursului și a tuturor actelor prin Anca Sigartău a ajuns director al Teatrului Bacovia. Instanța a admis plângerea lui Radu Bogdan Ghelu, care a concurat cu Sigartău pentru funcție, dar a pierdut la o diferență de punctaj neverosimilă.

Judecătorul care a emis sentința a descris modul de operare ilegal al comisiei de concurs:

«În cauza de faţă, autoritatea publică a decis organizarea unui concurs pentru ocuparea funcţiei de manager al Teatrului Bacovia, concurs care iniţial a presupus doi candidaţi, unul dintre aceştia fiind reclamantul GR (Radu Bogdan Ghelu n-r).

Instanţa reţine că în cadrul primului concurs organizat, nu s-a parcurs decât prima etapă, respectiv aceea a analizării proiectului de management, întrucât trei dintre membrii de specialitate din comisia de concurs s-au retras, motivul acestora fiind, astfel cum rezultă din actele depuse de pârâte ( Primăria și Teatrul – n.r), viciile de procedură ale organizării concursului, respectiv: comunicarea numelui celor doi candidaţi, comunicarea componenţei comisiei, componenţa comisiei nu este conformă legii.

După retragerea celor trei membri din comisia de specialitate, aceştia au fost înlocuiţi în noua comisie de alţi trei membri, rămânând însă în noua comisie cei doi membri din partea autorităţii locale, care făcuseră parte din comisia iniţială de concurs.

Or, raportat la o primă critică a reclamantului, instanţa reţine că, în contextul în care în cadrul primului concurs s-a parcurs etapa studierii proiectelor celor doi candidaţi iniţiali, ulterior în concurs rămânând numai reclamantul, rezultă o presupunere rezonabilă că cei doi membri care au rămas în comisia de concurs în cadrul celui de-al doilea concurs, au reuşit să identifice unul dintre cele trei proiecte prezentate, ca fiind al reclamantului.

De altfel, la momentul retragerii celor trei membri din comisia iniţială, aceştia au invocat, astfel cum s-a reţinut anterior, aspectul referitor la aducerea la cunoştinţa membrilor din comisia de concurs a numelui celor doi candidaţi iniţiali.

În ce priveşte criticile cu privire la regulamentul de concurs – modul de redactare al acestuia şi strâns legat de această critică, cea referitoare la lipsa unei grile de notare a celor două probe, instanţa reţine că şi acestea sunt fondate.

Astfel, potrivit dispoziţiilor legale, art. 18 din OUG nr. 189/2008, membrii comisiei de concurs stabilesc punctajul echivalent notelor pentru grila de evaluare a planurilor de management, analizează planurile de management depuse de candidaţi, acordă punctajul potrivit grilei de evaluare, notează fiecare candidatură, elaborează un raport asupra noilor candidaţilor şi câştigătorului concursului.

Or, în cauză, s-a întocmit un caiet de obiective, care ar fi trebuit să stea la baza stabilirii criteriilor generale de analiză şi notare a proiectelor de management, însă comisia de concurs nu şi-a îndeplinit şi atribuţia de a stabili punctajul echivalent notelor pentru grila de evaluare şi de a stabili punctajul fiecărui candidat potrivit grilei de evaluare.

Instanţa observă corespondenţa multiplă purtată între reclamant şi autoritatea publică cu privire la acest aspect, răspunsul autorităţii fiind fie unul evaziv, respectiv faptul că grila de evaluare s-a întocmit potrivit criteriilor stabilite prin caietul de obiective, fie unul de refuz expres al comunicării grilelor pe motiv că ar fi confidenţiale.

Cert este că aceste grile, confidenţiale sau nu în opinia autorităţii, nu au fost prezentate nici instanţei de judecată, deşi una dintre cele mai importante critici ale reclamantului vizau acest aspect.

Astfel, instanţa reţine că prin neîntocmirea unor grile de evaluare, care să motiveze fiecare punct acordat de comisie pentru îndeplinirea de către candidaţi a criteriilor prevăzute prin caietul de obiective, au fost prejudiciate în mod cert interesele concurenţilor care nu au putut verifica modalitatea în care s-a făcut evaluarea.

De altfel, nici instanţa nu poate proceda la o verificare a modului de stabilire a punctajului şi a notei finale asupra proiectului de management, modalitatea de notare a comisiei de concurs neavând astfel un caracter transparent, verificabil.

Mai mult, instanţa apreciază că deşi nu se prevede în mod expres, autoritatea publică trebuie să aducă la cunoştinţa candidaţilor şi nota pentru interviu, nu numai media aritmetică făcută de comisia de concurs, între notele celor două probe, context în care instanţa apreciază ca abuziv un răspuns al autorităţii care să invite concurentul să facă un calcul aritmetic pentru a identifica nota de la cea de-a doua probă.

Necesitatea prezentării unei astfel de grile de evaluare este cu atât mai evidentă întrucât în cauză, diferenţa dintre nota acordată reclamantului şi cea acordată candidatului câştigător la proba prezentării proiectului, este de numai 0,02 puncte.

De asemenea, deşi legea nu prevede în mod expres, instanţa apreciază că aceste grile de evaluare ar trebui să existe şi la proba interviului întrucât, deşi în esenţă o astfel de probă implică aprecieri subiective, acestea nu pot fi desprinse în totalitate de necesitatea stabilirii unor criterii obiective de evaluare.

Lipsa de transparenţă a concursului derivă şi din lipsa posibilităţii de acces a publicului la desfăşurarea acestuia, un astfel de drept fiind prevăzut doar teoretic de autoritatea publică, situaţia de fapt fiind însă alta, astfel cum rezultă şi din declaraţia martorului CF.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că, în lipsa unor grile de evaluare a celor două probe de concurs, nu se poate proceda la verificarea respectării legalităţii concursului, iar lipsa de transparenţă în notare atrage nulitatea acestuia.» (sursa: sentința 259/2016, Tribunalul Bacău) 

Urmează recursul

Concursul anulat de instanță a fost organizat de o comisie condusă de viceprimarul de atunci Radu Ababei, dar din care făcea parte și consilierul local Ilie Bîrzu.

Anca Sigartău a fost instalată oficial pe 16 aprilie 2015 în fruntea teatrului Bacovia. Între timp, a demisionat, iar DNA și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău au deschis două dosare penale. Noul Consiliu Local, instalat în urma alegerilor din iunie 2016, a demarat procedura de organizare a unui nou concurs.

Primăria Bacău a declarat recurs față de sentința Tribunalului Bacău, iar următorul termen de judecată este pe 13 octombrie 2016.

Share this post:

Vezi comentariile (1)

  • Excrocherie, de fapt poate fi si inselaciune! Dar se pare ca si actualii din primarie ar cam incerca sa aranjeze concursul urmator! O gramada de oameni, stiu deja ca favorita este madam Eliza! Doar este cu ziaristul de la Desteptarea, prieten cu consilierul Bogdanel, noul aranjeur sef, ce l-a inlocuit pe Tomescu! Luci continua si xxx cu comerciantii de la Zilele Bacaului! Tiribombe, mici si manele!

    -comentariu cenzurat