Marile proiecte europene ale județului: 2 succese, 2 eșecuri, pe gunoi, apă și termie. Băcăuanii ar putea returna UE zeci de milioane de euro


O prezentare a stadiului marilor proiecte europene din județul Bacău, pe termie, apă și deșeuri, urmată de o vizită la vechea groapă de gunoi (celula 1) au creat o imagine de ansamblu cu două succese și tot atâtea eșecuri.

Despre una dintre umbrele proiectelor ce însumează sute de milioane de euro, senatorul Dragoș Benea a spus că „a fost afectată premeditat sănătatea băcăuanilor”. Fostul președinte al Consiliului Județean s-a referit la problema gropii 1 de gunoi a Bacăului, unde fondurile europene au fost risipite fără ca scopul să fie atins, colectarea și depozitarea ecologică a deșeurilor.

Despre această problemă, dar și despre celelalte investiții din bani europeni, s-a discutat la Consiliul Județean, unde au participat Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, primarul municipiului Bacău, Cosmin Necula, Dragoș Benea, senator, Anca Tofan, consultant în cadrul proiectului, Tudorița Lungu și Ionel Palăr, deputați, reprezentanți ai Instituției Prefectului, Comisariatului Județean Bacău al Gărzii Naționale de Mediu, Agenției de Protecția Mediului Bacău, și Administrației Bazinale de Apă Siret.

Celula 2 a fost deschisă, celula 1 urmează să fie închisă cu mulți bani

Celula 2 a depozitului de deșeuri al Bacăului a fost inaugurat azi, după 3 ani în care contractul a așteptat deciziile instanțelor de judecată în problema contestațiilor. Câștigătoare a fost EcoSud, iar inaugurarea va face subiectul unui material separat.

Vizita la depozitul de gunoi a prilejuit autorităților locale să arate conducerii Ministerului Fondurilor Europene în ce stare se află Celula 1, care a fost realizată cu fonduri ISPA, de preaderare. Investiția a fost un eșec, deoarece nu s-a atins scopul final, de colectare selectivă și depozitare ecologică (detalii aici).

Anca Tofan, consultant în cadrul proiectului, a arătat că Celula 1 a fost operată cu probleme de mediu, de logistică și de funcționalitate. Utilajele cumpărate în 2011 nu au folosite nici până azi, deoarece operatorul gropii a câștigat licitația când celula 1 era aproape plină. „Nu s-au atins țintele de reciclare, pentru că stațiile de sortare nu au funcționat”, a spus Tofan.

Senatorul Dragoș Benea a afirmat că Uniunea Europeană a pus la dispoziție milioane de euro pentru acest proiect ISPA, dar „sănătatea băcăuanilor a fost afectată premeditat”, iar de aceasta „au beneficiat unii agenți economici”. Efectele nocive, potrivit senatorului, s-au resimțit în aer, la sol și în pânza freatică.

Potrivit primarului Cosmin Necula, care a preluat nerezolvată problema de la fosta administrație, Celula I se află în faza de închidere, dar rămâne riscul de autoaprindere, ca în 2017, tocmai pentru că nu s-a făcut colectare și depozitare ecologice (detalii aici și aici). Costurile de închidere vor lăsa mai sărac bugetul Bacăului cu câteva milioane de euro, a afirmat primarul Necula.

Eșecul de la Celula I (groapa veche) a afectat și punerea în funcțiune a Celulei II (noua groapă). În ecuație, au intervenit și problemele iscate de întârzierea licitației pentru Celula II.

„În interiorul ADIS (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare – n.n), întârzierile au generat foarte mari disfuncționalități. Consiliul Județean a avut costuri cu paza și punerea în funcțiune a utilajelor și instalațiilor. Dacă proiectul pe ISPA (groapa veche – n.n) ar fi funcționat, s-ar fi făcut colectare selectivă”, a spus Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.


Emoțiile pe acest proiect, considerat totuși unul dintre cele 5 succese la nivel național de Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, vor continua până pe 6-7 iulie, potrivit președintelui Brașoveanu. „Am stat cu sabia deasupra capului până acum”, a spus președintele CJ, care a precizat că în iulie operatorul privat al Celulei II (noua groapă de gunoi), va prelua în bună stare instalațiile și utilajele.

Cu ocazia inaugurării Celulei II, deputatul liberal Ionel Palăr, a afirmat că pentru toate problemele trebuie găsite soluții raționale. „În Bacău, există un blocaj obiectiv și subiectiv. E greu să gestionezi un astfel de sistem”, a spus Palăr, care în anii 2008 a avut tangență cu investițiile europene, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău.

Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene a felicitat autorităților județene modul în care au remediat problemele constatate de inspectorii REGIO, în 2017.

Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în județul Bacău” a fost cofinanțat integral de consiliul Județean Bacău, fără a se proceda ca în alte județe, unde s-au cerut bani de la localități.

Apa și canalizarea, un succes și un proiect

În ultimii ani, în județul Bacău a fost derulat fără probleme majore proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată – POS Mediu 2007-2013”. De asemenea, se pregătește aplicația de finanțare în domeniul gestiunii infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare – POIM 2014-2020. În tot județul, se vor cheltui circa 300 de milioane de lei. „Sperăm ca primăriile din județ să facă eforturi de atingere a indicatorilor”, a declarat senatorul Dragoș Benea, care a nominalizat primăriile Dărmănești, Moinești și Comănești.

Termoficarea Bacăului, un eșec de 85 de milioane de euro

Al doilea eșec al marilor proiecte europene, după Celula I, aparține tot municipiului Bacău, unde actuala administrație acuză fosta conducere a orașului că s-a grăbit să atragă fonduri europene pe sistemul centralizat de încălzire, dar fără să calculeze eficiența. De altfel, problemele acestui proiect au ajuns pe masa procurorilor.

„La termoficare, riscul este ca bugetul municipiului Bacău să returneze o parte sau chiar toate cele 85 de milioane de euro”, a avertizat senatorul Dragoș Benea. „Primarul Bacăului trebuie să deconteze multe proiecte pe fonduri europene, toate făcute în batjocură. Cauzele nu au fost conflictele politice, iar beneficiarii pot fi identificați”, a mai spus fostul președinte al Consiliului Județean.

La rândul său, primarul Cosmin Necula i-a prezentat Mihaelei Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, soluțiile pentru Bacău. „Suntem în situația că ne-am îmbătat cu apă rece și noi, și Guvernul, și Uniunea Europeană, am făcut un proiect pe termie nefezabil. S-au atras 85 de milioane de euro, pentru 15.000 de beneficiari, din totalul de 60.000 de apartamente. Costurile anuale sunt de 60 de milioane de lei, din care 40 de milioane sunt de la bugetul local, restul de la Thermoenergy”, a relatat edilul Bacăului.

S-au făcut investiții din fonduri proprii pentru limitarea pierderilor, dar soluțiile sunt ori preluaara fostului CET de către Guvern, ori alocarea de fonduri de la bugetul local, în solidar cu municipalitatea. „Nu cred că există cetățeni ai Bacăului care să dorească să se branșeze la sistemul centralizat”, a explicat Necula. El a spus că nici în Germania nu toată populația este abonată la sistemul centralizat.

Secretarul de stat Mihaela Toader a promis sprijin pentru căutarea unor soluții, astfel încât cele 85 de milioane de euro să nu fie returnate la Uniunea Europeană.

Concluzie: Dacă proiectele pe apă și canalizare sau cel pentru managementul deșeurilor pot fi considerate reușite,  eșecuri clare sunt cele pe ISPA (celula I) și pe termie. În anumite condiții, numai pe aceste ultime două proiecte, băcăuanii ar putea avea de păgubit cu zeci de milioane de euro.

Vezi comentariile (1)

  • Sa ne spună nenea Necula ce a făcut el concret din 2016 pentru proiectul pe termie... va spun eu nimic! De când e primar numa’ plânge, altceva nu face! Bah neculai pune mâna și muncește ca de asta ai fost votat! N-ai făcut nici o investiție in 2 ani. Toate le dai la Sorinel sau sa le facă privații pe banii lor. Faci și tu ceva neculai? Hai sictir ca ne provoci greață!