Autoritățile au pregătit o ripostă față de masterplanul pe sănătate. Argumentele Bacăului contra reducerii de paturi și spitale

Autoritățile din județul Bacău nu acceptă reducerile de paturi și de spitale prevăzute în Masterplanul pe sănătate. Principalul argument este că reducerile de paturi nu sunt contrabalansate de măsuri pentru creșterea serviciilor medicale comunitare.

În urma unei dezbateri moderate de senatorul Dragoș Benea la Consiliul Județean, s-au stabilit argumentele cu care județul Bacău va riposta față de intențiile consemnate în propunerile masterplanului pe sănătate.

Luni, 25 februarie 2019, Iașiul va găzdui o dezbatere privind masterplanul regional de servicii de sănătate al regiunii Nord Est. Propunerile din draftul pregătit de Ministerul Sănătății și prezentat în exclusivitate de Ziarul de Bacău, sunt drastice, urmând să se închidă spitale și să fie redus numărul de paturi.

Din județul Bacău, ar urma să se închidă spitalele din Comănești și Buhuși. Singurul spital neafectat de reforme este Spitalul Municipal de Urgență Moinești, care s-a restructurat deja în ultimii ani și a renunțat la secția TBC.

Întâlnire pentru o poziție comună

Pentru pregătirea evenimentului de la Iași, autoritățile din județul Bacău au organizat duminică, 24 februarie, o întâlnire-dezbatere, în cadrul căreia s-a discutat posibilitatea unei poziții unitare a județului Bacău referitoare la Masterplanul pe sănătate. S-a menționat și abordarea diferită de care are parte Vestul României, unde se intenționează menținerea unui număr de paturi la suta de mii de locuitori mai mare decât în zona Moldovei.

Au participat senatorul Dragoș Benea, deputatul Lucian Șova, Silviu Pravăț – vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, subprefectul Valentin Ivancea, Dan Stoica – director Directia Relații Contractuale a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, primarii din Buhuși, Moinești și Comănești, managerii spitalelor din Bacău, Moinești, Onești, Comănești, Buhuși.

Două defecte principale s-au identificat în masterplan: nu se prevăd resurse și măsuri pentru asigurarea asistenței comunitare și nu se iau în calcul investițiile europene făcute deja și aflate în monitorizarea UE. De asemenea, la numărul paturilor din județul Bacău sunt incluse în masterplan și cele circa 200 din sanatorii, deși acestea sunt vizate în special de pacienți din alte județe.

Senatorul Dragoș Benea a declarat că masterplanul pe sănătate are, în forma actuală, obiective generoase, dar și principii fluturate. „Ei vor să reducă numărul de paturi, în speranța că actul medical se va dezvolta de la sine. Vom cere de la Ministerul Sănătății un plan concret, cu acte normative, pentru ca ulterior, în timp, să se poată vorbi despre reducerea numărului de paturi”, a spus Benea.

În opinia senatorului, fenomenul trebuie să fie natural și trebuie luată o decizie strategică: „Încotro ne îndreptăm, către Germania și Franța, care au mai multe paturi, sau către Albania, care are mai puține?”.

Senatorul a dezvăluit că, în timp ce pentru zona Moldovei se prevăd reduceri, în Cluj se pregătește o investiție în neurochirurgie de 45 de milioane de euro. „Toate proiectele pilot încep din Vest, e momentul să ripostăm”, a spus Dragoș Benea.

El a amintit de reducerile din vremea guvernului Emil Boc și a spus că situațiile nu sunt comparabile. „În 2010, ne-am trezit cu o sentință, fără dezbatere, acum suntem la începutul unor consultări”, a subliniat parlamentarul.

Comăneștiul refuză un holding cu Moineștiul

Senatorul Dragoș Benea a venit cu o soluție pentru spitalul din Comănești, care să facă parte dintr-un holding împreună cu Spitalul Municipal de Urgență Moinești. În forma actuală a masterplanului, se prevede desființarea spitalului din Comănești și transformarea acestuia într-o unitate socială sau de recuperare.

„Dacă Moineștiul și Comăneștiul ar lăsa la o parte orgoliile, s-ar putea gândi un holding, iar Consiliul Județean nu ar spune nu unei asemenea idei. Încercați să deschideți Comăneștiul!”, a spus Benea, care a menționat că sunt foarte mulți pacienți din Comănești care oricum se tratează la Moinești. Benea a avertizat că deciziile referitoare la închiderea spitalului din Comănești se pot lua „peste capul nostru”.

Viorel Miron, primarul din Comănești, a părut inițial că e de acord cu propunerea, însă imediat a dezvăluit că săptămâna trecută a convocat Consiliul Local, pe care l-a convins să voteze menținerea spitalului în actuala organizare, deci un holding cu Moineștiul ar fi imposibil.

Senatorul Benea i-a amintit edilului din Comănești că a refuzat în trecut și investițiile pe apă și canalizare sau pe deșeuri, iar acum au de suferit 20.000 de locuitori ai orașului. „Aveți o abordare de tip enclavă”, i-a reproșat senatorul Benea primarului Miron.

Edilul a promis că închiderea spitalului din Comănești se va întâmpla doar înaintea sfârșitului lumii și a precizat că unitatea este spital public, dar nu e de stat, ci aparține administrației locale, care o și susține financiar.

Spitalul din Moinești s-a reorganizat deja

Prof. univ. dr. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești, a explicat de ce unitatea pe care o conduce nu este vizată în masterplanul pe sănătate de reduceri de paturi.

Prof. univ,dr. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești (în centru)

„Spitalul Municipal de Urgență Moinești nu e menționat, pentru că noi am început de peste un an reorganizarea. Am renunțat la compartimentul TBC, ne-am poziționat după titulatura spitalului, am considerat că, la 45 km distanță, pacienții pot beneficia de tratament la Spitalul TBC din Bacău”, a relatat dr. Adrian Cotîrleț.

Managerul SMU Moinești a apreciat că ar fi oportună înființarea la nivelul Consiliului Județean a unei comisii care să coordoneze întreaga activitate spitalicească din județ.

Referitor la colaborarea cu orașul Comănești, managerul Cotîrleț a amintit că și în 2001 s-a pus problema complementarizării. „Acum, niciun bolnav din Comănești care ni se adresează nu este refuzat”, a spus managerul de la Moinești.

Valentin Vieru, primarul din Moinești, a cerut implicarea Consiliului Județean, pentru că Spitalul din Moinești este într-un program de conformare impus de Ministerul Sănătății, fiind necesare investiții de circa 10 milioane de euro până în 2020.

S-a amintit și că la SMU Moinești, 18% dintre pacienți sunt din localitate, iar restul din județ și din țară.

Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși, a făcut un apel pentru ca unitatea sa să nu se desființeze, pentru că oricum spitalele orășenești nu fac concurență marilor spitale. De asemenea, Spitalul Buhuși a făcut investiții din fonduri europene ce ar trebui returnate, dacă se va renunța la respectarea parametrilor.

„În ultimii ani, ne-am trezit și am făcut investiții, și acum ni s-a tăiat craca de sub picioare”, a spus edilul, care a cerut ca restructurarea să se facă pe criterii obiective. Spitalul din Buhuși devine doar ambulatoriu de specialitate, potrivit masterplanului, în forma actuală.

Primarul din Buhuși a cerut măsuri pentru combaterea concurenței pe care o fac spitalele private, care decontează servicii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. El a fost susținut de dr. Oana-Mihaela Secară, directoarea Spitalului Municipal Onești, care a cerut eliminarea concurenței neloiale pe care o fac doctorii ce lucrează și în sistemul public, dar au și cabinete private.

„Nu putem număra paturile ca Pristanda!”

Managerul de la Onești a apreciat că alocarea de paturi trebuie să fie apanajul administrației spitalului, mai ales că există și necesități sezoniere. În plus, conducerea unui spital ar trebui să poată lua măsuri cu doctorii fără activitate. „Sunt medici care fac 8 internări pe lună, sunt medici care fac 80”, a informat dr. Secară.

Referitor la masterplanul pe sănătate, în opinia dr. Secară, acesta doar importă măsuri din occident, dar în România este alt nivel cultural, „există un segment de bolnavi care nu va ajunge niciodată la Iași sau Bacău”.

„Populația nu are deloc încredere în actuala asistență comunitară. S-a demonetizat conceptul de medic de familie, sarcina serviciilor medicale cade pe umerii spitalelor. Spre deosebire de România, de exemplu, în Italia, asistența medicală comunitară preia sarcinile spitalelor”, a spus managerul spitalului din Onești.

Dr. Secară s-a arătat nemulțumită de reproșurile inspectorilor DSP, care fac inspecții și numără paturile suplimentare instalate în saloane. „Uneori, mai punem paturi, să nu stea doi pacienți în pat. Nu putem număra paturile ca Pristanda!”, a exclamat managerul de la Onești.

Problemă cu medicii de familie

Dan Stoica – director Directia Relații Contractuale a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bacău, a venit cu argumentul cifrelor. Astfel, România și-a propus prin masterplan 400 de paturi la suta de mii de locuitori, în condițiile în care Germania are 800 de paturi la suta de mii de locuitori.

Peste sistemul sanitar din Bacău au trecut mai multe valuri de reforme, unele au fost făcute din proprie inițiativă. Astfel, s-au închis unitățile spitalicești din Târgu Ocna, Podu Turcului, Dămienești și Dofteana.

Tot potrivit lui Dan Stoica, în masterplanul pe sănătate sunt prevăzute 572 de paturi la suta de mii de locuitori din Nord-Vestul României, în timp ce pentru Nord-Est, doar 492 de paturi la suta de mii de locuitori.

Mai trebuie rezolvată problema medicilor de familie, cei care ar trebui să suplinească reducerile de paturi. În acest moment, patru localități nu au deloc medic de familie, iar în următorii 5 ani ies la pensie 60 de medici, din cei circa 300 de medici de familie din județul Bacău. Propunerea ar fi eliminarea rezidențiatului, pentru ca un medic generalist să se poată angaja direct medic de familie.

Și-au mai susținut cauza conducerile Spitalului Județean de Urgență Bacău și Spitalului TBC. Au fost prezentate cifre și statistici, dar și planuri de investiții ce ar fi periclitate, dacă se aplică masterplanul pe sănătate.

„O premisă greșită, birocratică, absurdă”

Deputatul Lucian Șova a apreciat că masterplanul pe sănătate, în forma actuală, pornește de la o premisă greșită, birocratică, absurdă.

„Vor să reducă numărul de paturi, în speranța producerii unor efecte pozitive. Nu putem accepta ca, înainte de a avea soluții, să implementăm politici publice de reducere a numărului de paturi. Ministerul Sănătății are datoria de a prezenta măsuri concrete”, a cerut Șova. În opinia sa, legislația din sănătate este deja „mult perfectibilă”, iar concurența privat-public nu este reglementată.

„Mesajul integrat ar fi că așteptăm rezultate, nu înșiruiri de bune intenții”, a conchis deputatul Lucian Șova, fost președinte al Consiliului de Administrație al SJU Bacău.

Bacăul cere dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară

Concluziile i-au aparținut senatorului Dragoș Benea, care a anunțat că va merge luni, la dezbaterea de la Iași. El s-a declarat convins că actualul masterplan va fi modificat.

„Dacă mâine se taie paturi, serviciile de asistență comunitară sunt tot cele de azi. Nu sunt de acord cu reducerea numărului de paturi, dar n-o să mă duc hăulind, ci cu argumente”, a spus Benea, în finalul dezbaterii.

„Am să o întreb pe doamna ministru a Sănătății cum vede concret dezvoltarea serviciilor de asistență socială. Masterplanul pe sănătate actual nu probează concret că pacientul de la Răchitoasa și Runc va avea servicii medicale de calitate”, a afirmat senatorul de Bacău.

La Iași, el va mai ridica problema investițiilor europene deja aflate în monitorizare și va cere ca paturile din sanatorii să nu fie incluse în calcul.

Vezi comentariile (1)

  • Lupta PSD cu sine insusi. Acesti domni care detin toate fraiele puterii merg la Bucuresti de unde lanseaza un master plan. Apoi vin in teritoriu si il contesta cu toata convingerea. Aceiasi domni sustin reducerea la jumatate a paturilor la Maternitatea Bacau, in conditiile in care mama si copilul au prioritate absoluta in strategiile legate de sanatatea poulatiei. Odata cu reducerea paturilor din tot judetul, fac promisiuni de dare in folosinta a noului spital municipal (primul spital fara paturi si fara personal probabil, un fel de muzeu).
    Paturile pot fi transferate catre judete cu sustinere mai buna , dar spitalul municipal cum va fi transferat ?
    Autostrazile, spitalele, salubritatea, alimentarea cu apa.. toate au aceiasi soarta in Moldova. Daca tot nu se mai nasc copii, oare scolile sunt rentabile ? Nu trebuie, oare, inchise ?