„Acolo e o junglă!“ – Cum e viața tinerilor deținuți în Penitenciarul Bacău

„Un grup de tineri deținuți care nu sînt nici șmecheri, nici puternici învață să supraviețuiască într-un penitenciar românesc”, notează Dilema Veche, într-un reportaj despre viața tinerilor deținuți din Penitenciarul Bacău, renovat recent.

Renovarea Penitenciarului pentru tineri Bacău a fost finanțată prin granturile SEE și norvegiene 2009-2014, în cadrul programului Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate. Echipa Teleleu, jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț, documentează o parte dintre proiectele sprijinite de Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Foto: Cosmin Bumbuţ

Redăm câteva pasaje din articolul găzduit de Dilema veche:

«În închisoare, domină cel care e puternic fizic și Carmen Sîrbu, profesoara de muzică de la Penitenciarul Bacău, îi deplînge pe băieții mai slabi. „Aici sînt într-o junglă, fiecare cu personalitatea lui, cu răutățile lui, cu orgoliul lui, cu angoasele lui. Se răzbună cînd pe ăla, cînd pe ăla. Acum patru ani, cînd am început [să predau la penitenciar], era un tînăr care avea, așa, un hău de spaimă în priviri. Și am plîns gîndindu-mă la el în ce junglă intră. Pe urmă a fost mutat în alt penitenciar, dar eu nu pot să uit cum arăta: era pierdut și înspăimîntat.“

Clădirea în care sînt cazați tinerii de la Penitenciarul Bacău a fost renovată recent cu fonduri norvegiene și respectă toate standardele în vigoare. Deținuții stau cîte opt în cameră, nu cîte 15-20, cum stăteau înainte, și au suficient spațiu de mișcare. La Bacău sînt închiși aproximativ 180 de tineri de la regimurile deschis și semideschis. În România, există patru regimuri de detenție – maximă siguranță, închis, semideschis și deschis –, iar băieții între 18 și 21 de ani, cărora li se spune „bidivii“ în argoul de penitenciar, sînt separați de adulți.

Conflictele apar mai rar dacă deținuții nu stau înghesuiți: nu se mai lovesc unul de altul atunci cînd merg pînă la baie, se pot retrage dacă apar tensiuni și camera nu miroase a mîncare, pentru că există o sală de mese. Camerele de la Secția pentru tineri a Penitenciarului Bacău au televizoare, radiouri, scaune și noptiere, spre deosebire de alte penitenciare unde camerele de 12 persoane au un singur scaun, deținuții își țin lucrurile sub pat și televizorul și-l aduc de acasă. Tinerii au sală de sport și curți pentru plimbare proaspăt renovate, saltele de calitate și apă caldă fără întrerupere.

„Faptul că ei au parte de condiții mai bune îi umanizează“, spune psihologul penitenciarului, Mădălina Mătăsaru. „Eu pot să fac o comparație cu ce a fost în 2000, cînd erau camere cu 100 de persoane, toate diferite, și clar nu era așa cum ar fi trebuit să fie.“ În afară de condiții mai bune, tinerii de la Penitenciarul Bacău participă la activități, iar asta îi ajută să le treacă timpul mai ușor: cursurile de ping-pong și de limbi străine, concursurile de skanderbeg și de abdomene, programul de consiliere cu preotul și vizitele în comunitate rup monotonia detenției.

„Eu sînt foarte mulțumit că ne scot la activități“, spune Bogdan. Viața de la Penitenciarul Bacău nu e ușoară pentru el, așa că se bucură de fiecare dată cînd are ocazia să iasă din cameră. În închisoare, certurile izbucnesc din nimicuri: Bogdan s-a certat cu un coleg pentru că a vrut să suprapună două noptiere și să schimbe locul televizorului, iar acesta n-a fost de acord. „De cînd sînt aici, am devenit un negociator mai bun și am cîștigat inteligență emoțională. Înainte, nu puteam să mă uit în ochii unei persoane mai puternice ca mine și să-i spun ceea ce cred, mă panicam. Și degeaba ai un IQ mare, dacă inteligența emoțională e zero. Acesta e cel mai benefic lucru pe care l am deprins de aici, din penitenciar.“

Lîngă camera lui Bogdan e „camera de munci“, unde stau tinerii care n-au rapoarte negative și care lucrează. Cele cîteva locuri de muncă din penitenciar – frizer, bucătar, servit masa, curățenie – sînt rîvnite de mulți deținuți, pentru că aceștia primesc cîte șapte zile cîștig la fiecare lună.

Camera de opt persoane în care stau Sergiu, 19 ani, Andrei, 19, Chiril, 20, și Emi, 19, te duce cu gîndul la un cămin studențesc. Este 12 decembrie și tinerii au decorat încăperea cu globuri, beteală și instalații pe care le-au primit de la familiile lor, iar la intrare, pe o noptieră, au împodobit un brad mic de plastic. Pe pereți au lipit postere și pagini cu reclame din reviste, iar înăuntru e ordine și aerisit. Majoritatea băieților de aici erau la liceu sau la facultate cînd au fost închiși și faptul că împart aceeași cameră îi face să se simtă mai protejați – între ei nu există certuri, șmecherii și jocuri de putere.

Sergiu și Andrei sînt amîndoi din Brașov și sînt închiși pentru aceeași faptă. Sergiu era în clasa a XII-a și abia împlinise 18 ani cînd a rămas singur acasă și l-a invitat la el pe Andrei, care a venit cu o fată. Au băut alcool, fata s-a îmbătat și ei au profitat. Pentru că „victima nu putea să și expună acordul sau dezacordul“ au fost condamnați pentru viol. Nici lor nu le vine să creadă ce-au făcut.»

Reportajul integral, în Dilema Veche.

Share this post: